Următoarele șase fenomene psihologice te vor ajuta nu doar să înțelegi mai bine de ce oamenii repetă aceeași prostie în fiecare zi, ci să devii mult mai rațional.
Efectul Pratfall. Dacă nu ești perfect oamenii te vor iubi mai mult
Atunci când vrem să impresionăm pe cineva, în mod inevitabil tindem să arătăm cea mai bună parte a personalității noastre. Se pare că acest lucru este total inutil. Studiile arată că atunci când îți demonstrezi vulnerabilitatea și slăbiciunea, ceilalți sunt mult mai predispuși să te simpatizeze.
Profesorul care stă în fața studenților și are emoții vizibile, este perceput a fi mult mai inteligent decât cel care vorbește cu multă încredere. Să fii rușinos și să faci greșeli la prima întâlnire, este o modalitate evidentă de a cuceri potențialul partener. Acest fenomen a fost studiat de psihologul Elliot Aronson.
La 43 de ani arăt de 20! Toate acestea deoarece în fiecare dimineață iau…
La 43 de ani arăt de 20! Toate acestea deoarece în fiecare dimineață iau…
Acest produs îți va arde grăsimea. Vei pierde 8 kg în 3 zile dacă faci asta…
Acest produs îți va arde grăsimea. Vei pierde 8 kg în 3 zile dacă faci asta…
Atât timp cât greșelile tale nu aduc prejudicii altora, nu este doar normal, ci necesar să mai greșești în fața oamenilor.
Efectul Pygmalion. Așteptările mari duc la creșterea productivității
Acest fenomen a fost testat de psihologul Robert Rosenthal. Acesta a făcut o serie de cercetări în școli și a descoperit că acei copii ce dețineau un IQ mult mai mare decât a celorlalți copii aveau rezultate medii, iar cei care aparent aveau un IQ mediu, s-au dovedit a fi deținătorii celor mai bune minți. Ce s-a întâmplat după asta?
Citește si: 12 legi ale vieții: Oamenii care nu-ți aparțin mai devreme sau mai târziu te vor părăsi
Creșterea presiunii din cauza așteptărilor pe care profesorii le aveau față de copii cu un IQ ridicat, i-au impus să învețe mai bine.
„Așteptările voastre vă creează realitatea” – afirmă el.
Dacă dorești să realizezi ceva semnificativ în viață, trebuie să îți stabilești obiective nerealiste și să îți supraestimezi capacitatea de a le pune în aplicare. Va funcționa cu siguranță. Mai mult, oamenii de știință au demonstrat că acei lideri care cer de la subordonați rezultate nerealiste, obțin un rezultat mult mai mare decât cei care pun doar „scopuri reale”.
Paradoxul alegerii. Cu cât mai multe opțiuni avem, cu atât mai nemulțumiți suntem de decizie.
În mod logic, se pare că cu cât mai multe variante avem, cu atât mai bine. Dar, psihologul Mark Lepper și Sheena Iyengar au demonstrat că lucrurile nu stau deloc așa. Aceștia au făcut un experiment pe un grup de gurmanzi, care trebuia să aleagă o dată din 6 feluri de mâncare, iar a doua oară din 24. În primul caz, 30% din oameni au fost mulțumiți de alegerea lor. Iar în al doilea caz, doar 3%. În concluzie, trebuie să limitezi în mod artificial numărul de opțiuni.
Citește si: Cat dureaza dragostea adevarata
Efectul martorului. Cu cât mai multe persoane se află în jurul celui care are nevoie de ajutor, cu atât este mai puțin probabil că cineva îl va ajuta
Acest lucru explică o mulțime de evenimente tragice din istoria noastră. Dacă un om de pe stradă are nevoie de ajutor, șansele ca acesta să fie ajutat sunt mai mare atunci când în preajmă trece doar o persoană, decât atunci când în jurul lui se află o mulțime de trecători. În acest caz oamenii se gândesc că îl vor ajuta alți oameni. Efectul a fost dovedit de psihologul Bibb Latene și John Derli.
În concluzie: Dacă te afli într-o situație dificilă și ai nevoie de ajutor, adresează-te unei singure persoane. Nu țipa „Cineva să mă ajute!”, dar „Domnule/ doamnă,ajutați-mă!”.
Efectul spotlight. Oamenii care sunt mereu cufundați în gânduri, nu sunt capabili să observe lucrurile evidente
Majoritatea oamenilor sunt ocupați reflectând asupra unor lucruri serioase. Oamenii de știință de la Universitatea Cornell au dovedit că atunci când sunt cufundați în gândurile lor, nu sunt capabili să observe nici măcar lucrurile evidente.
Citește si: Pe aceste FEMEI să nu le laşi niciodată în preajma IUBITULUI TĂU!
Dacă să vorbim mai simplu, majoritatea oamenilor nu atrag atenția la aspectul tău, atunci când ești la birou sau universitate. Te afli în centrul atenției mai rar decât crezi, pentru că sunt preocupați de problemele proprii. Deci poți să nu-ți mai faci griji de aspectul propriu în astfel de condiții.
Efectul de concentrare. Oamenii supraestimează importanța lucrurilor și a fenomenelor, asupra cărora reflectează
„Nimic în viață nu este la fel de important pe cât crezi.” David Kahneman
De acest efect profită în mare parte marketologii. Ei încearcă să te convingă că achiziționarea unui anumit produs te va face mai fericit. Dar puțin probabil că își vor ține promisiunea.
Pentru a combate acest efect psihologic va trebui să înveți o axiomă simplă: nimic nu va fi la fel de important peste un an sau chiar peste o săptămână. Tratează viața și problemele ei mult mai ușor. Și da, acceptă faptul că oamenii, pur și simplu nu pot prezice viitorul. Prin urmare, va fi mult mai bine să eviți planurile pe termen lung.
luni, 19 decembrie 2016
duminică, 11 decembrie 2016
Te-ai gandit la o drujba stihl sau husqvarna avantaje si dezavantaje
Aşadar, te-ai hotărât să-ţi cumperi o drujbă şi începi să cauţi modelul potrivit.
Prima întrebare: din ce gamă de produse să aleg?
Producătorii de echipamente forestiere îşi împart produsele în trei game: hobby, standard (semi-profesionale) şi profesionale. Diferenţele dintre ele sunt mari şi este recomandabil să alegi bine categoria în care te încadrezi.
Categoria de drujbe hobby
Sunt cele mai ieftine aparate, dar condiţia să alegi un produs din această categorie este să o foloseşti „foarte ocazional” (de câteva ori pe an), la secţionat buşteni mai subţiri de 15-20 cm şi să o întreţii exact cum scrie în manual.
Gama Husqvarna hobby cuprinde modelele 236 şi 240e, iar Stihl are serile MS 170D, MS 171 şi MS 181.
Diferenţa dintre cele două modele Husqvarna este insesizabilă, cu excepţia preţului. Chiar mai mult, Husqvarna 236 şi 240e sunt echipate cu acelaşi motor în doi timpi. Amândouă sunt produse aflate de ceva vreme pe piaţă, au trecut de bolile copilăriei şi sunt fiabile.
La Stihl, modelul MS 170 D este mai aproapiat de o jucărie, iar modelul MS 181 C-BE are un preţ de listă exagerat. Stihl MS 181 asigură un raport bun preţ/putere, mai ales când îl găsiţi într-o promoţie.
În această gamă de produse, principalul criteriu de selecţie este regimul de folosire a motoferăstrăului. Dacă îl vei folosi la mai mult de două căruţe de lemne pe an şi o curăţare a livezii, atunci alege un model din gama semiprofesională.
Categoria de drujbe standard (semi-profesională)
Această gamă de mijloc este cea mai potrivită pentru utilizatorii obişnuiţi, care nu îşi câştigă existenţa din tăiatul lemnelor. Intervalul de puteri este între 2 şi 4 cai putere. Au multe din dotările modelelor profesionale şi sunt suficient de puternice pentru majoritatea sarcinilor uzuale dintr-o gospodărie.
Pentru a face o comparaţie în această clasă, mai întâi trebuie să amintesc despre un mit foarte răspândit în rândul fanilor celor două mărci.
Mit: Stihl are doi segmenţi pe piston, deci este mai puternică
Fără să intru adânc în teoria motoarelor în doi timpi, pot afirma că motoarele Stihl cu 2 segmenţi dezvoltă puterea începând de la turaţii mai joase. În schimb motoarele Husqvarna cu 1 segment pe piston, merg la turaţii mai înalte, datorită diferenţei de greutate şi, implicit, a vibraţiilor mai mici ale pistonului.
În cazul unei folosiri corecte a aparatului, când lanţul este introdus în lemn la turaţia maximă, nu există o diferenţă de putere între cele două mărci. Însă cum mulţi utilizatori începători evită să tureze la maxim motorul, înainte de pornirea tăierii, în cazul folosirii unei drujbe Stihl, beneficiază de o rezervă de putere la turaţii mai joase.
Cu siguranţă, modele similare ale celor doi producători, au puteri egale la o folosire corectă. Vizionând demonstraţii filmate cu fierăstrul Husqvarna 55 şi omologul lui Stihl 271 , vei observa că se comportă la fel de bine, în sarcini asemănătoare.
Iar în ultima perioadă, Husqvarna a lucrat la corectarea aceastei probleme, noile motoare X-torq® dezvoltând o putere mai mare, la turaţii joase.
Deci, ce model de drujbă este mai bun?
Husqvarna 55 şi Stihl 271 sunt cele mai versatile modele din această gamă semi-profesională. Fac faţă la orice sarcini uzuale ce apar într-o gospodărie: doborâtul în pădure de arbori pentru lemne de foc, curăţarea şi secţionarea lor, întreţinerea unei livezi de dimensiuni mari, activităţi de dulgherie, etc.
Pentru bugete de criză, Husqvarna 135 este un model mai ieftin, recomandabil în locul unui fierăstrău hobby, iar de la Stihl, modelul MS 231 este recomandat pentru o gospodărie medie.
Categoria de drujbe profesională
Utilizatorii acestor echipamente sunt profesionişti, ce îşi câştigă existenţa din folosirea motoferăstraielor. În general, au lucrat cu ambele mărci şi preferă o marcă sau alta pe baza experienţelor avute în trecut.
Ambii producători pun accentul pe fiabilitate şi ergonomie, modelele din această gamă făcând faţă la cele mai grele sarcini.
Ca şi în cazul altor domenii, gradul de mulţumire al clienţilor depinde foarte mult de costul pieselor de schimb şi al consumabilelor şi, de asemenea, de calitatea servciilor post-vânzare,oferite de distribuitorii celor două mărci.
Cel mai important criteriu de selecţie: serviciile postvânzare
Din păcate, orice drujbă aţi alege, veţi ajunge înapoi la magazin pentru consumabile şi service. Relaţia cu oamenii din acest magazin va determina gradul de mulţumire ce vă rămâne după cumpărarea unei drujbe.
În concluzie, întrebarea corectă ar fi: „Ce magazin local oferă servicii mai bune: Stihl sau Husqvarna?”. Iar pentru a afla răspunsul corect, va trebui să cereţi părerea prietenilor, vecinilor care au deja drujbe şi să mergeţi la magazine să vedeţi exact ce vă oferă.
În felul acesta, experienţa achiziţionării unui motoferăstrău va fi una plăcută, iar utilizându-l, veţi fi mulţumit de alegerea făcută.
Prima întrebare: din ce gamă de produse să aleg?
Producătorii de echipamente forestiere îşi împart produsele în trei game: hobby, standard (semi-profesionale) şi profesionale. Diferenţele dintre ele sunt mari şi este recomandabil să alegi bine categoria în care te încadrezi.
Categoria de drujbe hobby
Sunt cele mai ieftine aparate, dar condiţia să alegi un produs din această categorie este să o foloseşti „foarte ocazional” (de câteva ori pe an), la secţionat buşteni mai subţiri de 15-20 cm şi să o întreţii exact cum scrie în manual.
Gama Husqvarna hobby cuprinde modelele 236 şi 240e, iar Stihl are serile MS 170D, MS 171 şi MS 181.
Diferenţa dintre cele două modele Husqvarna este insesizabilă, cu excepţia preţului. Chiar mai mult, Husqvarna 236 şi 240e sunt echipate cu acelaşi motor în doi timpi. Amândouă sunt produse aflate de ceva vreme pe piaţă, au trecut de bolile copilăriei şi sunt fiabile.
La Stihl, modelul MS 170 D este mai aproapiat de o jucărie, iar modelul MS 181 C-BE are un preţ de listă exagerat. Stihl MS 181 asigură un raport bun preţ/putere, mai ales când îl găsiţi într-o promoţie.
În această gamă de produse, principalul criteriu de selecţie este regimul de folosire a motoferăstrăului. Dacă îl vei folosi la mai mult de două căruţe de lemne pe an şi o curăţare a livezii, atunci alege un model din gama semiprofesională.
Categoria de drujbe standard (semi-profesională)
Această gamă de mijloc este cea mai potrivită pentru utilizatorii obişnuiţi, care nu îşi câştigă existenţa din tăiatul lemnelor. Intervalul de puteri este între 2 şi 4 cai putere. Au multe din dotările modelelor profesionale şi sunt suficient de puternice pentru majoritatea sarcinilor uzuale dintr-o gospodărie.
Pentru a face o comparaţie în această clasă, mai întâi trebuie să amintesc despre un mit foarte răspândit în rândul fanilor celor două mărci.
Mit: Stihl are doi segmenţi pe piston, deci este mai puternică
Fără să intru adânc în teoria motoarelor în doi timpi, pot afirma că motoarele Stihl cu 2 segmenţi dezvoltă puterea începând de la turaţii mai joase. În schimb motoarele Husqvarna cu 1 segment pe piston, merg la turaţii mai înalte, datorită diferenţei de greutate şi, implicit, a vibraţiilor mai mici ale pistonului.
În cazul unei folosiri corecte a aparatului, când lanţul este introdus în lemn la turaţia maximă, nu există o diferenţă de putere între cele două mărci. Însă cum mulţi utilizatori începători evită să tureze la maxim motorul, înainte de pornirea tăierii, în cazul folosirii unei drujbe Stihl, beneficiază de o rezervă de putere la turaţii mai joase.
Cu siguranţă, modele similare ale celor doi producători, au puteri egale la o folosire corectă. Vizionând demonstraţii filmate cu fierăstrul Husqvarna 55 şi omologul lui Stihl 271 , vei observa că se comportă la fel de bine, în sarcini asemănătoare.
Iar în ultima perioadă, Husqvarna a lucrat la corectarea aceastei probleme, noile motoare X-torq® dezvoltând o putere mai mare, la turaţii joase.
Deci, ce model de drujbă este mai bun?
Husqvarna 55 şi Stihl 271 sunt cele mai versatile modele din această gamă semi-profesională. Fac faţă la orice sarcini uzuale ce apar într-o gospodărie: doborâtul în pădure de arbori pentru lemne de foc, curăţarea şi secţionarea lor, întreţinerea unei livezi de dimensiuni mari, activităţi de dulgherie, etc.
Pentru bugete de criză, Husqvarna 135 este un model mai ieftin, recomandabil în locul unui fierăstrău hobby, iar de la Stihl, modelul MS 231 este recomandat pentru o gospodărie medie.
Categoria de drujbe profesională
Utilizatorii acestor echipamente sunt profesionişti, ce îşi câştigă existenţa din folosirea motoferăstraielor. În general, au lucrat cu ambele mărci şi preferă o marcă sau alta pe baza experienţelor avute în trecut.
Ambii producători pun accentul pe fiabilitate şi ergonomie, modelele din această gamă făcând faţă la cele mai grele sarcini.
Ca şi în cazul altor domenii, gradul de mulţumire al clienţilor depinde foarte mult de costul pieselor de schimb şi al consumabilelor şi, de asemenea, de calitatea servciilor post-vânzare,oferite de distribuitorii celor două mărci.
Cel mai important criteriu de selecţie: serviciile postvânzare
Din păcate, orice drujbă aţi alege, veţi ajunge înapoi la magazin pentru consumabile şi service. Relaţia cu oamenii din acest magazin va determina gradul de mulţumire ce vă rămâne după cumpărarea unei drujbe.
În concluzie, întrebarea corectă ar fi: „Ce magazin local oferă servicii mai bune: Stihl sau Husqvarna?”. Iar pentru a afla răspunsul corect, va trebui să cereţi părerea prietenilor, vecinilor care au deja drujbe şi să mergeţi la magazine să vedeţi exact ce vă oferă.
În felul acesta, experienţa achiziţionării unui motoferăstrău va fi una plăcută, iar utilizându-l, veţi fi mulţumit de alegerea făcută.
vineri, 9 decembrie 2016
Cultura salatei în sisteme aquaponics
Cultura salatei în sisteme aquaponics.
Tehnologiile de culturã a plantelor horticole în sistemele aquaponics sunt asemãnãtoare tehnologiilor de culturã hidroponicã tradiţionale. Mediul de culturã, granular sau lichid, folosit impune principalele operaţiuni tehnologice şi structura sistemului. Caracteristicile microclimei din serã (temperatura, umiditatea relativã, CO2, iluminarea) şi ale apei din bazinele de acvaculturã (oxigenul dizolvat, pH-ul, conductivitatea electricã) influenţeazã, la rândul lor, tehnologia de culturã prin operaţiile de reglare a valorilor acestor parametri în jurul valorilor cerute de cultura respectivã.
Cerinţele culturii de salatã
Temperatura, influenţeazã activitatea enzimaticã care, la rândul ei influenţeazã procesele chimice la nivelul plantei. Pentru cultura salatei, se recomandã menţinerea temperaturii aerului în jurul valorilor de 24gc în timpul zilei şi 19gC în timpul nopţii
Umiditatea relativã (UR), influenţeazã transpiraţia plantelor, care la rândul ei influenţeazã eliminarea substanţelor nutritive şi dezvoltarea bolilor. Se recomandã menţinerea valorii UR în domeniul 30% – 70%.
Concentraţia de CO2 din aer, influenţeazã fotosinteza. Se recomandã o concentraţie de 1000 ppm în cursul zilei şi 350 ppm pe timpul nopţii.
Iluminarea, influenţeazã fotosinteza plantelor şi se mãsoarã cu ajutorul unui senzor care dã valoarea radiaţiei active pentru fotosintezã în micromoles/m2s/sec fiind diferitã de valoarea radiaţiei luminoase masuratã în lux. Pentru salatã se recomandã menţinerea valorii de 17 moles/m-2zi-1, ca rezultantã a radiaţiei solare şi iluminãrii suplimentare.
Oxigenul dizolvat, influenţeazã asimilarea oxigenului şi a carbohidraţilor de cãtre plantã. Fãrã oxigen dizolvat, se produce etanol care, prin acumulare poate produce moartea plantei. Se recomandã valori peste 4 mg/l.
pH – ul, influenţeazã asimilarea sãrurilor din apã. Se recomandã menţinerea pH-ului între 5,6 şi 6,0.
Conductivitatea electricã, mãsoarã prezenţa sãrurilor în apã. Creşterea sau diminuarea valorii conductibilitãţii electrice se realizeazã prin adãugare de sãruri, respectiv diluare cu apã purã (obţinutã prin osmozã inversã). Se recomandã menţinerea valorii conductibilitãţii electrice între 1150 şi 1250 microS / cm.
Tehnologia de culturã
Seminţele
Seminţele de salatã care se gãsesc în comerţ nu trebuiesc tratate înainte de însãmânţare. Depozitarea lor se va face în spaţii uscate la temperatura de 4 0C. Dacã se doreşte obţinerea unui randament ridicat al producţiei se recomandã folosirea seminţelor de cea mai bunã calitate.
Mediu de culturã granular
Cultura se realizeazã, în general, prin semãnare directã în paturile de culturã sau prin plantarea de rãsaduri obţinute în sere înmulţitor. Când se face semãnarea directã, seminţele se distribuie se distribuie fie prin imprastiere, cu conditia asigurãrii unei distribuiri uniforme a acestora, fie în rânduri. Dupã apariţia rãsadurilor, se face rãrirea la distanţe care sã permitã dezvoltarea lor ulterioarã.
Mediu de culturã lichid
Cultura salatei pe film de lichid şi cultura flotantã se realizeazã în douã etape: producerea rãsadurilor şi creşterea acestora în sistemul hidroponic.
Producerea rãsadurilor
Producerea rãsadului se realizeazã în sere înmulţitor sau o zonã din serã amenajatã special pentru a permite asigurarea parametrilor de microclimã necesari germinãrii şi formãrii rãsadului.
O variantã constã în folosirea pentru însãmânţare a cuburilor sau discurilor de Rockwool (vatã mineralã) hidratatã cu apã cu pH de 5,5 – 6,0 care sunt amplasate în tãvi din plastic aseptizate prin spãlare cu o soluţie adecvatã.
Pentru primele 24 h dupã însãţmânţare, iluminarea se menţine la 50 micromol m-2s-1 cu o fotoperiodicitate de 24 h, iar temperatura la 20 0C. Tãvile sunt acoperite cu o folie de plastic pentru a pãstra umiditatea.
In prima zi dupã însãmânţare, cuburile sunt irigate cu o soluţie fertilizantã din comerţ (pH 5.5-6.1 and EC 0.5 mS/cm) care conţine, în general, 150 ppm N, 54 ppm P, 250 ppm K, 134 ppm Ca, 2.5 ppm K, 33 ppm Mg şi urme de alte elemente, în diluţie de 50%, iar pH-ul se ajusteazã cu acid fosforic. Temperatura aerului se mãreşte la 25 0C, iluminarea la 250 micromol m-2s-1, fotoperiodicitatea se menţine la 24 h. Irigarea se realizeazã timp de ¼ h la intervale de 12 h, pânã în ziua a 6-a.
In ziua a doua, se îndepãrteazã folia de plastic protectoare. In a treia şi a patra zi se îndepãrteazã dublurile seminţelor germinate din cuburi şi se determinã procentul de germinare. In a 6-a zi se poate efectua îndepãrtarea plantelor dezvoltate necorespunzãtor. Tot acum se micşoreazã intervalul de irigare de la 12 h la 6 h, menţinând durata, constantã, la ¼ h. In zilele urmãtoare se dezvoltã frunzele şi rãdãcinile, astfel încât dupã cca.11 zile de la însãmânţare, rãsadurile pot fi mutate în sistemul aquaponics.
Cuburile sau discurile de Rockwool cu rasad se introduc în gãurile practicate în plãcile din polistiren care plutesc pe stratul de efluent din canalele de culturã în sistem flotant sau, dupã caz, în canalele cu film de efluent. Dacã se folosesc plãci întregi de dimansiuni 1000 x 1000 mm sau 1000 x 500 mm, gãurile sunt dispuse la distanţa necesarã dezvoltãrii normale a plantelor astfel încât nu va fi necesarã rãrirea ulterioarã, iar dacã se folosesc plãci de 100 x 100 mm, incepând din a 21-a zi va fi necesarã rãrirea plantelor. Parametrii de mediu se menţin constanţi pânã în aproximativ a 35-a zi cãnd se poate începe recoltarea.
Recoltarea şi stocarea
Dacã parametrii tehnologici şi de microclimat au fost respectaţi, dupã aproximativ 35 de zile de la însãmânţare se începe recoltarea salatei. Cãpãţânile de salatã recoltate pot fi ambalate imediat şi trimise spre comercializare sau depozitate temporar în spaţii frigorifice în vederea ambalãrii şi comercializãrii ulterioare. Temperatura idealã de pastrare este de 10C. Inainte de a fi introduse în spaţiile de depozitare temporarã, salata trebuie prerãcitã pentru a nu deregla temperatura din interiorul depozitului frigorific
O a doua variantã (2010) constã în utilizarea taviţelor alveolare, din polistiren expandat, pentru rãsaduri. Insamanţarea se face in alveolele umplute cu turbã, la distanţa prestabilitã pentru a permite dezvoltarea ulterioarã, iar dupã cca.11- 14 zile, când s-au dezvoltat plantulele, tãviţele se mutã în canalele sistemului aquaponics. In imaginile urmãtoare este prezentatã evoluţia culturii de salatã realizatã in prima staţie pilot din România (la ICDIMPH Horting).
tavite cu rasad
(clic pe imagine pentru a o mari)
la 20 de zile în sistemul aquqponics (clic pe imagine pentru a o mari)
dezvoltarea radiculara (clic pe imagine pentru a o mari)
Tehnologiile de culturã a plantelor horticole în sistemele aquaponics sunt asemãnãtoare tehnologiilor de culturã hidroponicã tradiţionale. Mediul de culturã, granular sau lichid, folosit impune principalele operaţiuni tehnologice şi structura sistemului. Caracteristicile microclimei din serã (temperatura, umiditatea relativã, CO2, iluminarea) şi ale apei din bazinele de acvaculturã (oxigenul dizolvat, pH-ul, conductivitatea electricã) influenţeazã, la rândul lor, tehnologia de culturã prin operaţiile de reglare a valorilor acestor parametri în jurul valorilor cerute de cultura respectivã.
Cerinţele culturii de salatã
Temperatura, influenţeazã activitatea enzimaticã care, la rândul ei influenţeazã procesele chimice la nivelul plantei. Pentru cultura salatei, se recomandã menţinerea temperaturii aerului în jurul valorilor de 24gc în timpul zilei şi 19gC în timpul nopţii
Umiditatea relativã (UR), influenţeazã transpiraţia plantelor, care la rândul ei influenţeazã eliminarea substanţelor nutritive şi dezvoltarea bolilor. Se recomandã menţinerea valorii UR în domeniul 30% – 70%.
Concentraţia de CO2 din aer, influenţeazã fotosinteza. Se recomandã o concentraţie de 1000 ppm în cursul zilei şi 350 ppm pe timpul nopţii.
Iluminarea, influenţeazã fotosinteza plantelor şi se mãsoarã cu ajutorul unui senzor care dã valoarea radiaţiei active pentru fotosintezã în micromoles/m2s/sec fiind diferitã de valoarea radiaţiei luminoase masuratã în lux. Pentru salatã se recomandã menţinerea valorii de 17 moles/m-2zi-1, ca rezultantã a radiaţiei solare şi iluminãrii suplimentare.
Oxigenul dizolvat, influenţeazã asimilarea oxigenului şi a carbohidraţilor de cãtre plantã. Fãrã oxigen dizolvat, se produce etanol care, prin acumulare poate produce moartea plantei. Se recomandã valori peste 4 mg/l.
pH – ul, influenţeazã asimilarea sãrurilor din apã. Se recomandã menţinerea pH-ului între 5,6 şi 6,0.
Conductivitatea electricã, mãsoarã prezenţa sãrurilor în apã. Creşterea sau diminuarea valorii conductibilitãţii electrice se realizeazã prin adãugare de sãruri, respectiv diluare cu apã purã (obţinutã prin osmozã inversã). Se recomandã menţinerea valorii conductibilitãţii electrice între 1150 şi 1250 microS / cm.
Tehnologia de culturã
Seminţele
Seminţele de salatã care se gãsesc în comerţ nu trebuiesc tratate înainte de însãmânţare. Depozitarea lor se va face în spaţii uscate la temperatura de 4 0C. Dacã se doreşte obţinerea unui randament ridicat al producţiei se recomandã folosirea seminţelor de cea mai bunã calitate.
Mediu de culturã granular
Cultura se realizeazã, în general, prin semãnare directã în paturile de culturã sau prin plantarea de rãsaduri obţinute în sere înmulţitor. Când se face semãnarea directã, seminţele se distribuie se distribuie fie prin imprastiere, cu conditia asigurãrii unei distribuiri uniforme a acestora, fie în rânduri. Dupã apariţia rãsadurilor, se face rãrirea la distanţe care sã permitã dezvoltarea lor ulterioarã.
Mediu de culturã lichid
Cultura salatei pe film de lichid şi cultura flotantã se realizeazã în douã etape: producerea rãsadurilor şi creşterea acestora în sistemul hidroponic.
Producerea rãsadurilor
Producerea rãsadului se realizeazã în sere înmulţitor sau o zonã din serã amenajatã special pentru a permite asigurarea parametrilor de microclimã necesari germinãrii şi formãrii rãsadului.
O variantã constã în folosirea pentru însãmânţare a cuburilor sau discurilor de Rockwool (vatã mineralã) hidratatã cu apã cu pH de 5,5 – 6,0 care sunt amplasate în tãvi din plastic aseptizate prin spãlare cu o soluţie adecvatã.
Pentru primele 24 h dupã însãţmânţare, iluminarea se menţine la 50 micromol m-2s-1 cu o fotoperiodicitate de 24 h, iar temperatura la 20 0C. Tãvile sunt acoperite cu o folie de plastic pentru a pãstra umiditatea.
In prima zi dupã însãmânţare, cuburile sunt irigate cu o soluţie fertilizantã din comerţ (pH 5.5-6.1 and EC 0.5 mS/cm) care conţine, în general, 150 ppm N, 54 ppm P, 250 ppm K, 134 ppm Ca, 2.5 ppm K, 33 ppm Mg şi urme de alte elemente, în diluţie de 50%, iar pH-ul se ajusteazã cu acid fosforic. Temperatura aerului se mãreşte la 25 0C, iluminarea la 250 micromol m-2s-1, fotoperiodicitatea se menţine la 24 h. Irigarea se realizeazã timp de ¼ h la intervale de 12 h, pânã în ziua a 6-a.
In ziua a doua, se îndepãrteazã folia de plastic protectoare. In a treia şi a patra zi se îndepãrteazã dublurile seminţelor germinate din cuburi şi se determinã procentul de germinare. In a 6-a zi se poate efectua îndepãrtarea plantelor dezvoltate necorespunzãtor. Tot acum se micşoreazã intervalul de irigare de la 12 h la 6 h, menţinând durata, constantã, la ¼ h. In zilele urmãtoare se dezvoltã frunzele şi rãdãcinile, astfel încât dupã cca.11 zile de la însãmânţare, rãsadurile pot fi mutate în sistemul aquaponics.
Cuburile sau discurile de Rockwool cu rasad se introduc în gãurile practicate în plãcile din polistiren care plutesc pe stratul de efluent din canalele de culturã în sistem flotant sau, dupã caz, în canalele cu film de efluent. Dacã se folosesc plãci întregi de dimansiuni 1000 x 1000 mm sau 1000 x 500 mm, gãurile sunt dispuse la distanţa necesarã dezvoltãrii normale a plantelor astfel încât nu va fi necesarã rãrirea ulterioarã, iar dacã se folosesc plãci de 100 x 100 mm, incepând din a 21-a zi va fi necesarã rãrirea plantelor. Parametrii de mediu se menţin constanţi pânã în aproximativ a 35-a zi cãnd se poate începe recoltarea.
Recoltarea şi stocarea
Dacã parametrii tehnologici şi de microclimat au fost respectaţi, dupã aproximativ 35 de zile de la însãmânţare se începe recoltarea salatei. Cãpãţânile de salatã recoltate pot fi ambalate imediat şi trimise spre comercializare sau depozitate temporar în spaţii frigorifice în vederea ambalãrii şi comercializãrii ulterioare. Temperatura idealã de pastrare este de 10C. Inainte de a fi introduse în spaţiile de depozitare temporarã, salata trebuie prerãcitã pentru a nu deregla temperatura din interiorul depozitului frigorific
O a doua variantã (2010) constã în utilizarea taviţelor alveolare, din polistiren expandat, pentru rãsaduri. Insamanţarea se face in alveolele umplute cu turbã, la distanţa prestabilitã pentru a permite dezvoltarea ulterioarã, iar dupã cca.11- 14 zile, când s-au dezvoltat plantulele, tãviţele se mutã în canalele sistemului aquaponics. In imaginile urmãtoare este prezentatã evoluţia culturii de salatã realizatã in prima staţie pilot din România (la ICDIMPH Horting).
tavite cu rasad
(clic pe imagine pentru a o mari)
luni, 5 decembrie 2016
soiuri de grau
Soiul Bologna. Este un soi de grau ameliorator, semitimpuriu cu o putere de infratire foarte buna. Este, de asemenea, un soi de grau umblator, si anume, daca nu il puteti semana in toamna, o puteti face primavara devreme. Nu are nevoie de perioada de vernalizare, un soi foarte bun de panificatie, cu un gluten de pana la 32%.
Soiul Illico. Este un soi de grau nearistat, iar punctul forte al acestui soi este ca are o toleranta foarte buna la Fusarium de spic. Pe o scara de la 1 la 10, a obtinut nota 9 ca si toleranta la Fusarium de spic. Este exceptional pentru zonele unde ploaia poate ajunge in ultima perioada de vegetatie. Este un soi rustic, se preteaza foarte bine in toata tara, deoarece are o capacitate de infratire foarte buna si o inradacinare foarte buna. Masa foliara este foarte cerata, ceea ce duce la o evaporatie lenta.
Soiul Ingenio „Geniul productiilor“. Este un soi de grau care se preteaza conditiilor intensive, cu un bob foarte mare, la care, daca este aplicata o tehnologie ca la carte si aveti parte si de precipitatii, puteti obtine minim 7 to/ha. O caracteristica foarte importanta a acestui soi este legata de aristele sale care sunt foarte palmate, ceea ce favorizeaza mentinerea apei. Este un soi timpuriu, ca si Illico, este un soi care are o toleranta buna la Septoria si rugina bruna.
Soiul Moisson. Este un soi realizat pentru a obtine productii foarte mari. Are o toleranta mare la boli, cu frunza stindard sub lan. Stiti foarte bine ca 40% din productie o realizeaza frunza stindard. In perioada de arsita, acest soi nu este afectat, datorita frunzei stindard care este tinuta sub lan. Cu acest soi am obtinut productii medii, pe 3-4 ani, de peste 8,5 to/ha.
Ca si tehnologie aplicata, toate soiurile au venit dupa porumb, au fost semanate in data de 15.10.2014 si au fost fertilizate cu 200 kg de uree si 150 kg de azot, fiind aplicat un singur fungicid.
Ingenio, cel de-al doilea soi care va fi comercializat de anul acesta, este un soi aristat, cu o calitate ridicata pentru panificatie, cu un potential de productie ridicat si o productivitate stabila. Are o toleranta medie la -13° Celsius fara strat de zapada (vârful frunzelor este afectat moderat când nu este afectat de zapada) si -19° Celsius cu strat de zapada. Pentru o productie minima are nevoie de 400 litri apa pe ciclu de vegetatie. Se preteaza pentru sud-estul, sud-vestul si sudul Moldovei.
Tehnologia aplicata celor doua varietati de grâu cuprinde produsele Menara, Amistar Xtra, Karate Zeon, dar si regulatorul de crestere Moddus.
Soiul Illico. Este un soi de grau nearistat, iar punctul forte al acestui soi este ca are o toleranta foarte buna la Fusarium de spic. Pe o scara de la 1 la 10, a obtinut nota 9 ca si toleranta la Fusarium de spic. Este exceptional pentru zonele unde ploaia poate ajunge in ultima perioada de vegetatie. Este un soi rustic, se preteaza foarte bine in toata tara, deoarece are o capacitate de infratire foarte buna si o inradacinare foarte buna. Masa foliara este foarte cerata, ceea ce duce la o evaporatie lenta.
Soiul Ingenio „Geniul productiilor“. Este un soi de grau care se preteaza conditiilor intensive, cu un bob foarte mare, la care, daca este aplicata o tehnologie ca la carte si aveti parte si de precipitatii, puteti obtine minim 7 to/ha. O caracteristica foarte importanta a acestui soi este legata de aristele sale care sunt foarte palmate, ceea ce favorizeaza mentinerea apei. Este un soi timpuriu, ca si Illico, este un soi care are o toleranta buna la Septoria si rugina bruna.
Soiul Moisson. Este un soi realizat pentru a obtine productii foarte mari. Are o toleranta mare la boli, cu frunza stindard sub lan. Stiti foarte bine ca 40% din productie o realizeaza frunza stindard. In perioada de arsita, acest soi nu este afectat, datorita frunzei stindard care este tinuta sub lan. Cu acest soi am obtinut productii medii, pe 3-4 ani, de peste 8,5 to/ha.
Ca si tehnologie aplicata, toate soiurile au venit dupa porumb, au fost semanate in data de 15.10.2014 si au fost fertilizate cu 200 kg de uree si 150 kg de azot, fiind aplicat un singur fungicid.
Ingenio, cel de-al doilea soi care va fi comercializat de anul acesta, este un soi aristat, cu o calitate ridicata pentru panificatie, cu un potential de productie ridicat si o productivitate stabila. Are o toleranta medie la -13° Celsius fara strat de zapada (vârful frunzelor este afectat moderat când nu este afectat de zapada) si -19° Celsius cu strat de zapada. Pentru o productie minima are nevoie de 400 litri apa pe ciclu de vegetatie. Se preteaza pentru sud-estul, sud-vestul si sudul Moldovei.
Tehnologia aplicata celor doua varietati de grâu cuprinde produsele Menara, Amistar Xtra, Karate Zeon, dar si regulatorul de crestere Moddus.
Recomandari pentru cultura salatei
Temperatura
Temperatura optimă de germinare este de 18oC, inclusiv temperatura substratului. Una dintre cele mai mari greșeli efectuate la semănarea salatei în sezonul cald de vară-toamnă (august-septembrie) este neasigurarea condițiilor necesare germinării și răsăririi optime. În această perioadă de vară-toamnă, temperaturile medii zilnice și uneori chiar și nocturne pot fi peste 20oC. La semanarea salatei în perioadele de vară și început de toamnă este imperios necesar asigurarea conditiilor de germinare și ne referim în primul rând la temperatura și lumina: temperatura trebuie sa fie de 18oC și întuneric complet timp de 2 zile, iar umiditatea relativă a mediului trebuie sa fie de 100%.
ATENTIE! Temperaturile mai mari de 20oC în perioada de germinare și răsărire poate duce la scaderea considerabilă a răsăririi sau la prelungirea exagerată a perioadei de răsărire (chiar și după săptămâni de la semanare), iar la unele varietăți există posibilitatea să nu răsară deloc deși sămânța este în regulă (cu ladițele semănate și nerăsărite după mai mult de 2 saptamani se poate face un test de răsărire, prin amplasarea lor la întuneric și cât mai ferit de caldură).
În cazul în care nu există sisteme de control a temperaturii și umidității (cele mai întâlnite cazuri în sistemul de cultură din România), amplasați tavițele sau patul germinativ cu salata semanata în cele mai umbrite și ferite de caldură locuri. De asemenea, substratul semanat cu salata trebuie sa fie complet la întuneric timp de 2-3 zile până la răsărire și apoi descoperite.
La temperaturi de 7-10oC semințele germinează și plantele răsar în 6-10 zile de la semanat.
În faza de rozetă 5-6 frunze, rezistă la temperaturi de -5/-6 grade C, fără a pieri. În faza de formare a căpățânilor, temperaturi de -2 / -3 grade C pot fi dăunătoare.
Temperatura optimă de creștere a frunzelor și formare a căpățânilor poate fi de 20-22 grade C, pe vreme însorită și de 15-16 grade C pe timp noros. În timpul lunilor de iarnă, salata se poate dezvolta și la temperaturi de 12-13 grade C și chiar 7-8 grade C, în funcție de varietatea semanată și de fertilizările efectuate.
Alegerea varietăților de salată potrivite pentru sezonul de producție este esențială. Deoarece plantele de salată necesită pe parcursul perioadei de vegetație condiții diferite de temperatură și lumină, în funcție de epoca de înființare a culturii, amelioratorii fac tot posibilul să aducă pe piață soiuri care corespund atât cerințelor cultivatorilor cât și ale consumatorilor.
Lumina
Salata este o planta de zi lunga. Pentru creștere vegetativă, are nevoie de o intensitate a luminii mai redusă (4-5 mii lucsi), putând suporta la începutul vegetației chiar umbrirea de scurtă durată. În condiții de zi lungă, corelată cu o intensitate mare a luminii, poate forma tulpini florale înainte de a forma căpățăni normale, în funcție de varietatea semanată.
Sol
Salată este pretentioasă în ceea ce privește solul. Preferă soluri mijlocii, bogate în humus și cu valoarea pH-ului de 6- 7,2. Salata nu dă rezultate bune pe soluri sărace, ușoare sau prea grele și nici pe cele acide.
Umiditate
Salata este pretențioasă la lipsa umidității, mai ales în timpul răsăririi și formării căpățânilor, nivelul optim fiind 70-80% din capacitatea de câmp a solului pentru apă. Insuficiența umiditatii din sol, insotita de temperaturi ridicate, duce la obținerea de producții mici și chiar apariția tulpinilor florale. Excesul de umiditate este dăunător, deoarece poate duce la îmbolnăvirea plantelor.
Fertilizare
Fertilizarea radiculara și foliară intensă în prima parte de dezvoltare a plantelor de salată, este o condiție absolut necesară pentru dezvoltarea rapidă a unui sistem radicular bogat și puternic, dezvoltarea unei mase vegetative bogate și inducerea creșterii rezistenței naturale la îngheț a salatei.
Nu în ultimul rând, este importantă protecția față de temperaturile extreme și de efectele gerului din timpul iernii asupra culturilor de salată. Folia microporoasa de tip Agril este absolut necesară pentru o protecție eficientă împotriva inghețului în condițiile în care nu se utilizează încălzirea sau aceasta nu face față temperaturilor extreme. Aplicarea pe cultura de salata a unui strat de folie agril asigură un plus de 3-5 grade față de cele fără agril, aceste grade făcând diferența între culturile care rezistă la ger și cele compromise din cauza înghețului.
Temperatura optimă de germinare este de 18oC, inclusiv temperatura substratului. Una dintre cele mai mari greșeli efectuate la semănarea salatei în sezonul cald de vară-toamnă (august-septembrie) este neasigurarea condițiilor necesare germinării și răsăririi optime. În această perioadă de vară-toamnă, temperaturile medii zilnice și uneori chiar și nocturne pot fi peste 20oC. La semanarea salatei în perioadele de vară și început de toamnă este imperios necesar asigurarea conditiilor de germinare și ne referim în primul rând la temperatura și lumina: temperatura trebuie sa fie de 18oC și întuneric complet timp de 2 zile, iar umiditatea relativă a mediului trebuie sa fie de 100%.
ATENTIE! Temperaturile mai mari de 20oC în perioada de germinare și răsărire poate duce la scaderea considerabilă a răsăririi sau la prelungirea exagerată a perioadei de răsărire (chiar și după săptămâni de la semanare), iar la unele varietăți există posibilitatea să nu răsară deloc deși sămânța este în regulă (cu ladițele semănate și nerăsărite după mai mult de 2 saptamani se poate face un test de răsărire, prin amplasarea lor la întuneric și cât mai ferit de caldură).
În cazul în care nu există sisteme de control a temperaturii și umidității (cele mai întâlnite cazuri în sistemul de cultură din România), amplasați tavițele sau patul germinativ cu salata semanata în cele mai umbrite și ferite de caldură locuri. De asemenea, substratul semanat cu salata trebuie sa fie complet la întuneric timp de 2-3 zile până la răsărire și apoi descoperite.
La temperaturi de 7-10oC semințele germinează și plantele răsar în 6-10 zile de la semanat.
În faza de rozetă 5-6 frunze, rezistă la temperaturi de -5/-6 grade C, fără a pieri. În faza de formare a căpățânilor, temperaturi de -2 / -3 grade C pot fi dăunătoare.
Temperatura optimă de creștere a frunzelor și formare a căpățânilor poate fi de 20-22 grade C, pe vreme însorită și de 15-16 grade C pe timp noros. În timpul lunilor de iarnă, salata se poate dezvolta și la temperaturi de 12-13 grade C și chiar 7-8 grade C, în funcție de varietatea semanată și de fertilizările efectuate.
Alegerea varietăților de salată potrivite pentru sezonul de producție este esențială. Deoarece plantele de salată necesită pe parcursul perioadei de vegetație condiții diferite de temperatură și lumină, în funcție de epoca de înființare a culturii, amelioratorii fac tot posibilul să aducă pe piață soiuri care corespund atât cerințelor cultivatorilor cât și ale consumatorilor.
Lumina
Salata este o planta de zi lunga. Pentru creștere vegetativă, are nevoie de o intensitate a luminii mai redusă (4-5 mii lucsi), putând suporta la începutul vegetației chiar umbrirea de scurtă durată. În condiții de zi lungă, corelată cu o intensitate mare a luminii, poate forma tulpini florale înainte de a forma căpățăni normale, în funcție de varietatea semanată.
Sol
Salată este pretentioasă în ceea ce privește solul. Preferă soluri mijlocii, bogate în humus și cu valoarea pH-ului de 6- 7,2. Salata nu dă rezultate bune pe soluri sărace, ușoare sau prea grele și nici pe cele acide.
Umiditate
Salata este pretențioasă la lipsa umidității, mai ales în timpul răsăririi și formării căpățânilor, nivelul optim fiind 70-80% din capacitatea de câmp a solului pentru apă. Insuficiența umiditatii din sol, insotita de temperaturi ridicate, duce la obținerea de producții mici și chiar apariția tulpinilor florale. Excesul de umiditate este dăunător, deoarece poate duce la îmbolnăvirea plantelor.
Fertilizare
Fertilizarea radiculara și foliară intensă în prima parte de dezvoltare a plantelor de salată, este o condiție absolut necesară pentru dezvoltarea rapidă a unui sistem radicular bogat și puternic, dezvoltarea unei mase vegetative bogate și inducerea creșterii rezistenței naturale la îngheț a salatei.
Nu în ultimul rând, este importantă protecția față de temperaturile extreme și de efectele gerului din timpul iernii asupra culturilor de salată. Folia microporoasa de tip Agril este absolut necesară pentru o protecție eficientă împotriva inghețului în condițiile în care nu se utilizează încălzirea sau aceasta nu face față temperaturilor extreme. Aplicarea pe cultura de salata a unui strat de folie agril asigură un plus de 3-5 grade față de cele fără agril, aceste grade făcând diferența între culturile care rezistă la ger și cele compromise din cauza înghețului.
marți, 30 iunie 2015
Cativa pasi pe care daca ii vei urma vei avea rosii in solar mari, frumoase, gustoase, si intr-un timp relativ mai scurt.
Rosiile nu sunt plante pretentioase, insa recolta depinde in mare masura de protejarea plantei de factorii daunatori. Daca le oferi rosiilor tale ingrijirea de care au nevoie, atunci vei avea parte de legume frumoase si gustoase.
1. Rasadul de rosii
Cel mai bun moment de transplantare al rasadurilor de rosii este in momentul cand rasadul este in floare, deci cand mergi la piata sau si mai bine daca ai un loc special amenajat pentru cresterea rasadurilor cand ai sa-l iei ar fi bine sa iei numai rasadurile cu floare cu tot cu pamantul de langa radacina.
Terenul pe care lati ales trebuie sa fie adanc sapat fie cu cazmaua sau mecanizat de la 25 de cm la cat de adanc se poate, cu cat ma adanc cu atat mai bine, maruntalit cat de bine se poate, apoi se ia sapa se face cate o mica groapa in dreptul fiecaruia rasad si se incepe momentul de transplatntare.
2. Apa
Cand uzi rosiile fa in asa fel incat sa nu torni apa pe frunze toarna ci la baza radacinei, dupa udare luati o bucata de fier sau ceva lemn eu de exemplu am un cutit in solar si verific astfel umiditatea solului dupa ce ud bine infing cutitul in pamant cat mai departe de tulpina, cutitul intra usor cat este pamantul ud la mine intra in jur de 10 cm.Si este bine de udat dimineata si nu seara pentru ca daca udat seara riscam sa racim pamantul si nu-i bun deloc asa daca udam dimineata soarele reface temperatura optima al solului
3.Polenizarea
Eu unu nu ma bazez pe anumite flori ce poate sa-mi aduca sau nu insecte sa-mi polenizeze florile, cea mai rapida polenizare pe care o fac daca am facuto bine sau nu este sa bat usor tremurat cu palma maini pe tulpina in directia flori timp de 4-5secunde imi dau seama daca floarea sa ofilit sau nu dupa 1-2-3zile, daca nu repet bataia
4.Copilirea
Copilii pot fi daunatori cat si producatori foarte bine spre exemplu da o sa lasam un copil la un rasad el va produce si pe acel copil dar nu lasati mai multi copili din cauza ca nu va mai produce mult sau daca face le face mici tare si fara gust,se mai poate si altfel lasam copili pana cand ajung sa faca primul etaj de floare si apoi ii rupem varful la copil astfel vom avea o productie buna.Dupa 3-4 saptamani de la transplantare rupem primele 3-4chiar si 5 frunze de la baza
Abonați-vă la:
Postări (Atom)